Despre platile directe de la Uniunea Europeana pentru agricultori…

Asa ar suna de fapt un titlu optimist astazi. In realitate situatia se prezinta sumbru, pentru fermierii romani: dupa 16 luni de la aderarea nici unul dintre acestia nu a primit banii europeni pe care ii meritau, desi au facut nenumarate drumuri la centrele locale/judetene APIA la care sunt arondati dupa un principiu ce aduce cu venirea muntelui la Mahomed… Astfel, peste 2 miloane de tarani au mers in anul 2007 de cel putin 4 ori pana la centrul local APIA fie pentru completarea unei cereri, fie pentru identificarea unor parcele de teren. Concluzia: fermierii sunt astazi de vina pentru ca s-a declarat o suprafata mai mare de teren, iar fermierii sunt cei “ pedepsiti in a nu primi platile directe pana nu se clarifica aceasta situatie” … Chiar daca nu au primit inca nici un EURO, incepand cu luna martie, calvarul pentru acesti fermieri continua in 2008, acestia fiind deja invitati din nou sa depuna cereri adica sa isi reia sutele de km la si de la centrele locale APIA. (pentru ce au achizitionat oare oficialii din APIA cateva sute de autovehicule 4X4…?)

Daca in noiembrie 2007, Comisia Europeana nu a aplicat clauza de salvagardare pentru platile directe din agricultura a fost in primul rand datorita unei decizii politice. Romania ar fi pierdut atunci 110 milioane EUR din partea UE, adica 25% din fondurile pentru plati directe cuvenite Romaniei pentru primul an al existentei ca stat membru al Uniunii. Au fost necesare atunci interventii la Bruxelles, inclusiv ale PSD-ului care a initiat discutii la Comisia Europeana pentru a stopa initierea acestei clauze. De altfel, aceasta clauza nu a existat la incheierea negocierilor in 2004, ea nascandu-se in toamna anului 2005 atunci cand Comisia Europeana a realizat riscul care se nastea in Romania : acela al nefinalizarii infiintarii Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura in timp util.

Merita sa comentam un pic istoria acestui esec al actualei guvernari.

Desi s-a infiintat pe hartie in anul 2004, prin Legea 1, APIA a avut o dezvoltare normala pana la sfarsitul guvernarii PSD. Apoi, la pornirea guvernarii de dreapta, s-a realizat faptul ca trebuie satisfacuti mai multi politicieni si asa s-au nascut doua agentii de plati in loc de una singura cum exista in aproape toate tarile europene. Fosta agentie SAPARD a devenit Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit iar alaturi de aceasta a fost plasata APIA, desi in tratatul de aderare la UE, Romania mentionase transferal forndurilor europene pentru agricultura printr-o singura agentie de plati. De-a lungul anului 2005, APIA nu s-a remarcat aproape cu nimic. Doar cateva scandaluri in media legate de aniversari cu striptease ale angajatilor in sediul din Piatra Neamt sau de inexistenta de spatiu de lucru corespunzator ce a dus la amplasarea computerelor in toalete la Targu Mures.

Daca in 2003 si 2004 Comisia Europeana lauda pasii facuti de guvern in infiintarea acestei agentii, dupa 2005 situatia este radical diferita, aceasta semnaland in toate rapoartele intocmite asupra inexistentei progresului in constructia acestei institutii. Cu toate acestea, Ministrul Flutur pastreaza neschimbata atat conducerea cat si structura de personal , hotarand suplimentarea numarului de personal foarte tarziu in 2006, si doar dupa amenintari ale Comisiei Europene de suspendare a platilor – faimoasele stegulete rosii. Constructia fortat accelerata a agentiei de plati se porneste dupa singura sedinta de Guvern desfasurata intr-o duminica intre 2005-2008, special tinuta pentru a suplimenta personalul agentiei si a preintampina sanctiuni ale Comisiei Europene. Primii care profita de haosul angajarilor ce a urmat au fost tocmai cei ce conduceau comisiile de angajari de personal. Astfel, acestia profita de unele prevederi ale legilor cu privire la retribuirea personalului din comisiile de angajari din administratia publica si isi vireaza in conturile personale sume de ordinal miliardelor de lei vechi pentru participari la cateva zeci de comisii de angajari sau contestatii.

„Am organizat multe concursuri pentru ca nu puteam aduna prea multi candidati la un loc, intrucit nu aveam sali destul de mari’’, a spus fostul director general al APIA Nicolae Sterghiu. El a admis totusi ca au fost nenumarate cazuri in care a fost constituita o comisie de concurs chiar daca nu aveau candidati sau cazuri in care, pentru ocuparea unui singur post, s-a format o comisie de concurs, plus o comisie de contestatii. Astfel, pe 2 aprilie 2007 au fost constituite, la Bucuresti, patru comisii pentru cite un sef serviciu fiecare. Problema este ca trei dintre aceste posturi nu s-au ocupat in aprilie 2006 si s-au mai constituit inca trei comisii pe 4 iunie. Acestor comisii le corespund tot atitea pentru contestatii. Aceasta ,,procedura’’ s-a repetat de mai multe ori, ajungindu-se ca anumiti angajati ai APIA sa faca parte din peste 60 de comisii. In acest fel, in cursul acestui an s-au organizat concursuri non-stop, desi numarul posturilor disponibile a fost infim fata de cel de anul trecut. Astfel, daca in perioada februarie-octombrie 2006 au fost organizate noua concursuri si angajate 4.670 de persoane, din noiembrie 2006 si pina in iunie 2007, pentru a mai angaja numai 330 de persoane au mai fost organizate inca 19 concursuri.
„Uneori a fost participare proasta, nu au venit oameni la concurs si a trebuit sa organizam alte concursuri. Au mai si plecat 200 de oameni pentru inlocuirea carora s-au mai organizat citeva concursuri. Asta a fost’’, a spus Sterghiu, fost director general APIA. De doua luni, acesta este directorul de audit al Agentiei, ceea ce inseamna ca verifica activitatea desfasurata de APIA in perioada in care el era director general… Pentru ca miza consta in sume frumusele de la buget pe care le bagau in buzunar, angajatii APIA s-au batut pe participarile la concursuri. „Conducerea Agentiei se intilnea intr-un birou si stabilea cine va face parte din comisiile de concurs“, a marturisit Nicolae Sterghiu. Astfel s-a ajuns ca printre „campionii“ participarilor in comisii sa se numere chiar directorii Agentiei. In acest fel, Nicolae Sterghiu a facut parte din 61 de comisii (22 in 2006 si 39 in 2007)
Mult mai modest este Marius Nechiti, fost director adjunct si actual director general, care a luat parte doar la 22 de comisii (9 in 2006 si 13 in 2007). Foarte „activi“ au fost insa Doina Gradinaru, directorul de resurse umane, cu 61 de participari (20 in 2006 si 41 in 2007), Marian Poenaru, sef serviciu, cu 48 de comisii (8 in 2006 si 40 in 2007), Marian Grigore, director de management, cu 31 de participari (5 anul trecut si 26 anul acesta), dar si Claudia Corlatescu, jurist, cu 52 de participari (doua in 2006 si 50 in 2007).

Dupa alte scandaluri legate de achizitii de ATV-uri sau barci cu motor, APIA porneste din noiembrie 2007 cu un nou director in fruntea a peste 5000 de angajati tentativa de a transfera banii europeni mult asteptati. Rezultatul , il vedem astazi: prima activitate finalizata o reprezinta functionarea unui department al cotelor de lapte transferat in bloc de la o alta agentie a Ministerului Agriiculturii… Sau performanta primelor plati la APIA: plata de catre fabricile de zahar din Romania a taxei de zahar produs in UE… adica plati de la procesatorii catre stat…

Ce este de facut…?

Etichete departamentele psd, plaţi pentru agricultori