Archive for the ‘Agricultura, silvicultura si politica rurala’ Category

Apelul Forumului National al Agricultorilor si Silvicultorilor din PSD

mai 21, 2008

Noi, specialiştii din agricultură, silvicultură, îmbunătăţiri funciare, dezvoltare rurală, membrii simpatizanţi ai P.S.D., reprezentanţi ai sindicatelor, ai patronatelor, ai asociaţiilor profesionale, cât şi personalităţi din aceste domenii, am participat în ziua de 17 mai 2008 în Iasi la Forumul Naţional al Agricultorilor şi Silvicultorilor (F.N.A.S.).

La această conferinţă naţională noi am dezbătut principalele probleme cu care se confruntă producătorii agricoli din România, având în vedere politica dezastruoasă pe care Guvernul Tăriceanu o duce în acest domeniu important. În consecinţă, Forumul Naţional al Agricultorilor şi Silvicultorilor din P.S.D. propune actualei guvernări un set concret de măsuri, capabile să înlăture disfuncţionalităţile semnalate:

1. Asigurarea necesarului de consum al populaţiei României cu alimente de calitate superioară, în condiţii de siguranţă alimentară, pentru recâştigarea pieţei româneşti;

2. Reducerea cel puţin la jumătate a decalajelor care despart România de media europeană în domeniul agricol, iar acest deziderat se poate realiza printr-un program bine fundamentat care să ţină cont de obiectivele majore ale politicii social-democrate în acest sector;

3. Dezvoltarea şi flexibilizarea sistemelor de creditare a activităţilor agro-zootehnice, inclusiv prin stimularea organismelor şi instituţiilor de creditare de a se apropia de mediul rural. Subvenţiile acordate agriculturii vor fi orientate pentru cultivarea intregii suprafete agricole si in mod deosebit spre activitati investitionale prin subventionarea dobanzilor;

4. Stabilirea prin act normativ a nivelului alocaţiei bugetare la 30% din volumul creditului agricol, acordat de băncile comerciale, pentru activităţile de producţie din sectorul vegetal şi zootehnie, conform prevederilor din Legea nr. 150/2003, în loc de 4-15% cât este în prezent;

5. Înfiinţarea unui sistem de camere agricole pentru fiecare comună şi centre de consultanţă rurală în domeniul consti¬tu¬irii de societăţi, asociaţii agricole, în scopul accesării programelor de finanţare, de dezvoltare a tehnicilor agricole, pregătirii/ perfecţionării profesionale în toate localităţile cu activitate preponderent agricolă (oraş, comună);

Mai jos aveţi documentul complet.

Forumul-national-al-agricultorilor-si-silvicultorilor-din-psd

Reclame

Forumul National al Agriculturilor PSD – Iasi 17 mai 2007

mai 19, 2008

Dupa aproape 2 ani de la desfasurarea precedentului Forum National desfasurat in iunie 2006 la Brasov, sambata 17 mai s-a desfasurat la Iasi o noua intalnire cu colegii agricultori din tara.

Profitand de prezenta Presedintelui Adrian Nastase, cei prezenti in sala au reusit sa prezinte prezidiului foarte multe din problemele actuale din diferite zone ale agriculturii, silviculturii sau pisciculturii. Dealtfel, in cele 4 ore de discutii ( fara nici o pauza…) problemele prezentate au generat mai mult ingrijorare decat speranta pentru viitorul agriculturii din Romania. In ciuda declaratiilor optimiste facute de Calin Popescu Tariceanu in ultimele saptamani cu privire la posibila pozitionare a agriculturii Romaniei in topul puterilor agricole europene, situatia reala expusa de oameni cu 20, 30 sau chiar 40 de ani experienta in agricultura este total diferita.

Lipsa de competenta a autoritatilor in managementul politicilor agricole si al constructiei institutionale necesare pentru a folosi banii europeni in agricultura isi pune din plin amprenta pe compromiterea unui nou an agricol. Cateva exemple expuse de unii din colegii prezenti la Forumul de la Iasi:

cresterea pretului la motorina cu peste 50% in ultimul an ( de la 27,000 lei/litru la 45,000 lei/litru) justifica mai mult ca niciodata solicitarea fermierilor de a utiliza pentru lucrarile agricole motorina subventionata (cu o subventie in procente si cu metode simple de alocare si nu pe baza unor bonuri valorice si a unor mecanisme birocratice complicate cum se incearca de 2 ani). Fermierii romani au cea mai scumpa motorina din Europa, nu au nici un fel de subventii pentru samanta, au cele mai scumpe ingrasaminte chimice si au cele mai fragmentate terenuri agricole. Dupa ce acestia produc din greu produse agricole folosind tractoare vechi si mari consumatoare de motorina pe unitatea de teren si avand de infruntat fie seceta fie inundatii, fermierii se regasesc pe o piata libera in care sunt nevoiti sa isi valorifice produsele de cele mai multe ori in pierdere datorita preturilor produselor similare importate care sunt in mod evident mai ieftine datorita unor solutii eficiente de sprijinire a producatorilor europeni realizate de guvernantii altor tari europene.

Iar pentru ca nici consumatorul roman sa nu fie fericit, statul roman taxeaza toate produsele agricole cu cel mai mare TVA din intreaga Europa: 19%, fata de o medie de 5-7% cat este TVA-ul pentru alimente in aproape toate statele europene. Alaturi de statul roman, hypermarketurile taxeaza maximal producatorii romani in defavoarea consumatorilor.

blocarea din ultimii 3 ani a cercetarii agricole din Romania confirma interesul urias pe care multi “investitori” in terenuri il au pentru stoparea acestei activitati atat de necesare pentru dezvoltarea agriculturii. Exemplul oferit la Forum privind posibila disparitie in curand a cercetarii culturii de cartof datorita intereselor imobiliare din Brasov si Targul Secuiesc unde Institutul de Cercetari si Statiunea de Cercetari pierd an dupa an sute de hectare de teren pentru dezvoltari de proiecte mai mult sau mai putin importante pentru comunitatile locale. Cert este ca samanta de cartof romaneasca nu va mai avea unde sa se produca in curand si acest lucru va conduce cu siguranta la creearea unei dependente de importuri. Mai intai import de samanta si intr-un tarziu import de cartofi de consum direct asa cum se vede deja in orice analiza a situatiei importului oricarui produs agricol. In plus, orice soi importat necesita o lunga perioada de adaptare la conditiile pedoclimatice romanesti;

Gestionarea durabila a padurilor a ramas o promisiune desarta in programul aliantei D.A.( adica Dezastru pentru Agricultura – cum a numit-o unul din colegii de la Forum), iar actualele reforme institutionale ale Regiei Nationale a Padurilor tind sa agraveze situatia din silvicultura. Restiutuirea suprafetelor de paduri s-a blocat intre RNP si primarii, reimpaduririle raman o utopie, iar proiectul Centurii Verzi a Capitalei din programul aliantei ne confirma faptul ca fost conceput intr-o zi de 1 Aprilie daca privim noile constructii aparute in ultimii 3 ani in jurul Capitalei;

Ideea prezentata de Presedintele Nastase la Conferinta de Presa de dupa Forum de a il invita pentru o informare corecta asupra situtiei din satul romanesc pe Premierul Tariceanu la un astfel eveniment agricol este binevenita. Se poate chiar propune Domnului Tariceanu sa organizeze un Forum al demnitarilor rulati in ultimii 3 ani prin conducerea Ministerului Agriculturii . Am regasi intr-o astfel de intalnire vreo 4 ministrii, 12 secretari de stat, zeci de directori generali sau sefi de agentii schimbati permanent pe vreun criteriu politic sau de competenta. Acestia ar putea justifica scurta lor trecere prin institutiile Guvernului Romaniei in care multi dintre ei mai mult au incurcat lucrurile din agricultura decat sa imbunatateasca viata taranului roman.

Multe alte propuneri si idei lansate in Forumul de la Iasi se vor regasi in Apelul Forumului National al Agricultorilor si SIlvicultorilor din PSD ce va fi transmis catre Guvern in saptamana urmatoare. Prin acest APEL se propune relansarea agriculturii romanesti printr-un set de peste 30 de masuri politice agricole necesare imediat, astfel incat sa poata fi atins un nivel de decenta minima a vietii din mediul rural romanesc si in acelasi timp consumatorul roman sa poata avea produse agroalimentare romanesti de calitate si accesibile ca pret.

Un prinţ despre România

mai 13, 2008

Am avut onoarea sa particip saptamana trecuta la intalnirea Printului Charles cu producatori agricoli din Transilvania. Organizata intr-un cadru idilic in Saschiz, langa Sighisoara, aceasta intalnire reprezinta doar o secventa din cea de a saptea vizita a Printului de Wales in Romania.

Timp de trei ore, acesta a discutat cu multa rabdare, politete si intelegere cu fiecare mic producator agricol participant la o miniexpozitie de produse traditionale organizata pe un deal de catre mai multe fundatii britanice ce promoveaza agricultura ecologica din aceasta parte a tarii.

Printul Charles le-a explicat atat producatorilor cat si presei prezente la aceasta actiune ca Romania are un potential unic in Europa in privinta agriculturii ecologice. Un exemplu oferit cu aceasta ocazie de catre botanistul Casei Regale britanice: numai in jurul localitatii Saschiz exista azi 1400 specii de plante, adica tot atatea cat mai exista in intreaga Anglie! Cateva din plantele existente in aceasta parte a Transilvaniei nu mai exista in Marea Britanie de peste 50 de ani.

Produsele expuse in mica expozitie organizata erau de o calitate excelenta, fiind unice in felul lor. Gemul de coarne, painea cu cartofi, casul proaspat sau dulceata de rubarba sunt insa produse si vandute doar pe plan local si fara nici un fel de reclama. Din pacate… Acestea pot fi gasite numai in zona Saschiz iar exportul acestora le-ar putea transforma in ambasadori ai Romaniei in lume.

Aparitia produselor ecologice romanesti pe o piata a produselor Bio inca nesaturata si intr-o permanenta crestere ar putea nu numai sa reduca deficitul comercial al tarii dar si sa confirme faptul ca Romania a depasit stadiul de tara care doar are un potential agricol.

M-a surprins foarte placut admiratia printului pentru Romania. Acesta considera ca suntem singura tara din Europa in care natura este inca bine conservata. Si avem datoria sa o pastram astfel chiar si cand o modernizam. Dezvoltarea rurala dupa reteta europeana nu trebuie sa distruga acest patrimoniu ecologic unic. Strategia dezvoltarii rurale pentru urmatorii ani finantata de fonduri europene generoase trebuie sa fie axata in mod fundamental pe acest principiu.

Multe state europene bogate sunt astazi in situatia de a cheltui sume de bani consistente pentru a isi reface partial habitatele distruse. Cu toate eforturile, acestea nu pot ajunge nici partial la o calitate a peisajului precum cel din multe zone romanesti.

Este o obligatie de a include ca o prioritate in orice strategie post-aderare a Romaniei aceea de a conserva actualul patrimoniu ecologic. Acest lucru poate fi realizat si prin motivarea fermierilor pentru a produce ecologic, pastrand natura intacta!

Valeriu Steriu 11 mai 2008

Porcii pestei porcine

aprilie 22, 2008

In data de 16.04.2008 departamentul comisiei europene DG SANCO şi Agenţia Europeană de Medicină (EMEA) au constatat că produsele folosite în România pentru combaterea pestei porcine sunt total ineficiente.

Vaccinul marker, produs de firma Intervet, utilizat de Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), este înregistrat cu o valabilitate de 3 ani, însă EMEA şi-a exprimat îngrijorarea chiar faţă de produsele mai vechi de nouă luni.

Responsabilii Intervet recunosc faptul că nu pot garanta pentru produsele mai vechi de şase luni. În ciuda acestor evidenţe, pe data de 14 aprilie, statul român a mai comandat un lot de 500.000 doze din aceeaşi substanţă.

Aceasta problema poate fi asociata cu faptul ca Romania este campioana europeana a importului de carne de porc si exista suficient de multe indicii ca se doreste sa ramana in aceasta pozitie avantajoasa doar pentru importatori. Cu un potential de productie de peste 10 milioane de porci / ani, guvernantii nu au reusit in ultimii trei ani nici un fel de stopare a pestei porcine, ezitand in a aplica orice masura ferma ce poate eradica aceasta boala. Este de altfel scandalos felul in care a fost tratat in 2007 unul dintre cei mai mari investitori in agricultura din Romania, compania Smithfield, care a preluat o parte din fostul Comtim unde au investit deja peste 250 milioane EUR si unde intentioneaza sa dezvolte un proiect ce poate genera o productie de carne de porc cu o valoare de aproape 1 miliard EURO / an.

Desi PSD a aratat atat prin comunicate de presa cat si prin actiuni in Parlament ( inclusiv o motiune de cenzura pe tema Gripei Aviare) ca actiunile de eradicare a pestei porcine se deruleaza defectuos, mentinand aceasta boala pentru o perioada mult prea lunga in Romania, licitatiile pentru importul de vaccinuri marker sunt castigate in continuare in mod incredibil si intr-un total conflict de interese de catre firma fiului unui Director General din Autoritatea Nationala Sanitar Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor ( ANSVSA). Aceasta firma a castigat si in 2005 si 2006 licitatiile pentru kit-urile de diagnostic pentru gripa aviara si pentru pesta porcina fiind alaturi de firmele fantoma producatoare de dezinfectanti pe baza de apa din timpul crizei aviare sponsori cosacrati ai PNL si PD-L.

Daca importurile de vaccin marker nu ar costa statul roman 15 milioane de EUR iar deficitul din balanta comerciala datorat importului de carne de porc nu ar fi de peste 300 milioane EUR / an, poate ca nu am fi considerat aceste operatiuni ca niste „afaceri de succes” pentru unii din actualii guvernanti…

Departamentul pentru agricultura, silvicultura si politica rurala

Despre oaie si telemeaua ei

aprilie 18, 2008

Se intampla in Europa de cativa ani un razboi comercial in privinta denumirii de FETA. Grecii, care fabrica de cateva mii de ani aceasta branza se judeca cu danezii, care fabrica de vreo 15 ani o cantitate dubla de FETA (de vaca in general) fata de greci. Desi grecii au castigat de cateva ori in tribunalele din Europa toate procesele, branza alba din Danemarca va ramane vesnic cunoscuta ca Danish Feta pentru majoritatea consumatorilor…

Daca nu ar exista puterea precedentului, povestea Feta ni s-ar parea interesanta si atat. Foarte putini cunosc faptul ca intre branza Feta si branza Telemea nu exista aproape nici o diferenta din punct de vedere al tehnologiei de fabricatie. Fie ca este telemea de vaca, fie de oaie, romanii prefera acest tip de branza cu denumirea stiuta cel mai bine in Romania: TELEMEA. Diferenta dintre feta lor si telemea noastra este aceea ca noi, romanii, spre deosebire de greci, nu ne-am pregatit deloc pentru un razboi al marcilor si denumirilor in Europa.

Pentru a produce cu succes branza TELEMEA si in anii urmatori, ciobanii romani vor trebui sa se adapteze unor cerinte care nu sunt impuse numai de standardele europene. Pentru cei care au vizitat stane de oi in Romania, lucrurile par logice. Vrem sa conservam produsele traditionale romanesti, dar vrem si sa fim siguri in privinta a ceea ce mancam. Iar pentru acest aspect, ciobanii din muntii Carpati vor trebui sa aplice normele elementare de igiena a produselor alimentare, pana la sfarsitul anului 2009. Adica sa inceapa mulsul mecanic al oilor, racirea laptelui, si fabricarea in conditii de curatenie a branzei, cu apa curenta si alte conditii de bun simt.

Rolul unui guvern activ ar trebui sa fie acela de informare permanenta a oierilor asupra cerintelor de igiena si motivare a ciobanilor in a face pasii necesari pentru investitiile care se cer. Fara o birocratie ce paralizeaza orice intentie de a cumpara un echipament !

Iar daca motivarea vine si sub forma unei subventii pentru lapte ecologic de oaie, asa cum poate doar in Romania se mai produce, vom avea cu certitudine o poveste de succes a agriculturii romanesti !

Dar pentru aceasta ar trebui sa protejam inca de pe acum marcile romanesti de TELEMEA.

Valeriu Steriu
Departamentul de Agricultura si Dezvoltare Rurala

Irigatii

aprilie 17, 2008

La intalnirea departamentului de agricultura al PSD cu colegii din zona Braila , Galati si Dobrogea tinuta in urma cu trei saptamani la Braila am participat la o dezbatere foarte interesanta despre irigatii. Unul dintre fermierii participanti la discutii a aratat faptul ca irigatiile realizate cu apa din Dunare sunt foarte costisitoare: pe de o parte, acesta trebuia sa plateasca apa si apoi seviciul de pompare al apei pana la culturile sale aflate destul de departe de statiile de pompare, mari consumatoare de energie Iar apa pe care fermierul o foloseste nu este o apa potabila, dimpotriva, ii produce o contaminare a culturilor cu diversi daunatori ceea ce conduce la un consum sporit de pesticide, deci din nou costuri mai mari. Pe buna dreptate, fermierul, care vizitase multe tari din vestul Europei se intreba de ce nu ar putea folosi precum in Spania sau in Franta apa din sursele de adancime. Solutia ar aduce economii mari in exploatare, singurul cost mai amplu fiind cel al realizarii putului de mare adancime, dar costurile ulterioare de exploatare sunt mult mai avantajoase, iar apa folosita este mult mai curata.

Raspunsul il avea tot acest fermier: legislatia din Romania, nu permite acest lucru inca din anii cincizeci ai secolului trecut… Rugamintea acestuia de a cauta solutii de a modifica legislatia a generat de fapt o tema de gandire: folosim apa din panza freatica pentru irigatii sau o conservam ca apa potabila pentru viitor ?
Aceasta solutie de a folosi apa din puturi forate ar fi foarte eficienta pentru o agricultura fragmentata ca aceea din Romania. Exista din ce in ce mai mari dificultati in exploatarea sistemului national de irigatii mostenit de dinainte de 1989 si care pentru vremea respective era unul dintre cele mai moderne din lume si putea asigura irigarea a peste 3 milioane de Ha. De atunci insa, atat hotii care au furat trosoane intregi ale sistemului cat si fragmentarea excesiva a agriculturii romanesti care a ajuns la o exploatatie medie de 2Ha / ferma au condus la costuri mari atat pentru a mentine sistemul de irigatii cat si pentru a fi folosit de asociatiile de udatori de apa.

Proiectele incepute cu Banca Mondiala in 2003-2004 au reusit reabilitarea unor portiuni ale acestui sistem national dar numai in anumite zone, conditiile impuse pentru aceasta finantare fiind insa dure pentru unii fermieri care s-au trezit cu preturi marite la apa cu mult inaintea aderarii Romaniei in Uniunea Europeana cand acest pret trebuia aliniat la cel european.
Nu au fost lansate inca solutii moderne de irigatii pentru fermieri, iar strategia de combatere a secetei conceputa de actualul guvern este doar un enunt pe care il auzim de obicei vara… Departamentul nostru a inceput o inventariere a surselor de apa din Romania in vederea exploatarii acestora pentru irigatiile necesare mai ales in perspectiva actualelor si viitoarelor schimbari climatice. Dupa ce vom stii daca si cata apa putem folosi din raurile din Romania si pentru ce suprafete agricole, va trebui insa sa decidem cum irigam culturile in zonele unde apa din rauri nu poate ajunge.Este greu de crezut ca se vor mai incepe in urmatorii ani proiecte de investitii grandioase si costisitoare pentru a transporta apa pe sute de km si a o pune la dispozitia agriculturii, chiar daca se vor putea folosi si fonduri europene pentru acest lucru.

Solutia irigatiilor cu apa din puturile de mare adancime poate fi o varianta castigatoare pentru agricultura romaneasca.

Departamentul de agricultura si dezvoltare rurala

Despre platile directe de la Uniunea Europeana pentru agricultori…

aprilie 16, 2008

Asa ar suna de fapt un titlu optimist astazi. In realitate situatia se prezinta sumbru, pentru fermierii romani: dupa 16 luni de la aderarea nici unul dintre acestia nu a primit banii europeni pe care ii meritau, desi au facut nenumarate drumuri la centrele locale/judetene APIA la care sunt arondati dupa un principiu ce aduce cu venirea muntelui la Mahomed… Astfel, peste 2 miloane de tarani au mers in anul 2007 de cel putin 4 ori pana la centrul local APIA fie pentru completarea unei cereri, fie pentru identificarea unor parcele de teren. Concluzia: fermierii sunt astazi de vina pentru ca s-a declarat o suprafata mai mare de teren, iar fermierii sunt cei “ pedepsiti in a nu primi platile directe pana nu se clarifica aceasta situatie” … Chiar daca nu au primit inca nici un EURO, incepand cu luna martie, calvarul pentru acesti fermieri continua in 2008, acestia fiind deja invitati din nou sa depuna cereri adica sa isi reia sutele de km la si de la centrele locale APIA. (pentru ce au achizitionat oare oficialii din APIA cateva sute de autovehicule 4X4…?)

Daca in noiembrie 2007, Comisia Europeana nu a aplicat clauza de salvagardare pentru platile directe din agricultura a fost in primul rand datorita unei decizii politice. Romania ar fi pierdut atunci 110 milioane EUR din partea UE, adica 25% din fondurile pentru plati directe cuvenite Romaniei pentru primul an al existentei ca stat membru al Uniunii. Au fost necesare atunci interventii la Bruxelles, inclusiv ale PSD-ului care a initiat discutii la Comisia Europeana pentru a stopa initierea acestei clauze. De altfel, aceasta clauza nu a existat la incheierea negocierilor in 2004, ea nascandu-se in toamna anului 2005 atunci cand Comisia Europeana a realizat riscul care se nastea in Romania : acela al nefinalizarii infiintarii Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura in timp util.

Merita sa comentam un pic istoria acestui esec al actualei guvernari.

Desi s-a infiintat pe hartie in anul 2004, prin Legea 1, APIA a avut o dezvoltare normala pana la sfarsitul guvernarii PSD. Apoi, la pornirea guvernarii de dreapta, s-a realizat faptul ca trebuie satisfacuti mai multi politicieni si asa s-au nascut doua agentii de plati in loc de una singura cum exista in aproape toate tarile europene. Fosta agentie SAPARD a devenit Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit iar alaturi de aceasta a fost plasata APIA, desi in tratatul de aderare la UE, Romania mentionase transferal forndurilor europene pentru agricultura printr-o singura agentie de plati. De-a lungul anului 2005, APIA nu s-a remarcat aproape cu nimic. Doar cateva scandaluri in media legate de aniversari cu striptease ale angajatilor in sediul din Piatra Neamt sau de inexistenta de spatiu de lucru corespunzator ce a dus la amplasarea computerelor in toalete la Targu Mures.

Daca in 2003 si 2004 Comisia Europeana lauda pasii facuti de guvern in infiintarea acestei agentii, dupa 2005 situatia este radical diferita, aceasta semnaland in toate rapoartele intocmite asupra inexistentei progresului in constructia acestei institutii. Cu toate acestea, Ministrul Flutur pastreaza neschimbata atat conducerea cat si structura de personal , hotarand suplimentarea numarului de personal foarte tarziu in 2006, si doar dupa amenintari ale Comisiei Europene de suspendare a platilor – faimoasele stegulete rosii. Constructia fortat accelerata a agentiei de plati se porneste dupa singura sedinta de Guvern desfasurata intr-o duminica intre 2005-2008, special tinuta pentru a suplimenta personalul agentiei si a preintampina sanctiuni ale Comisiei Europene. Primii care profita de haosul angajarilor ce a urmat au fost tocmai cei ce conduceau comisiile de angajari de personal. Astfel, acestia profita de unele prevederi ale legilor cu privire la retribuirea personalului din comisiile de angajari din administratia publica si isi vireaza in conturile personale sume de ordinal miliardelor de lei vechi pentru participari la cateva zeci de comisii de angajari sau contestatii.

„Am organizat multe concursuri pentru ca nu puteam aduna prea multi candidati la un loc, intrucit nu aveam sali destul de mari’’, a spus fostul director general al APIA Nicolae Sterghiu. El a admis totusi ca au fost nenumarate cazuri in care a fost constituita o comisie de concurs chiar daca nu aveau candidati sau cazuri in care, pentru ocuparea unui singur post, s-a format o comisie de concurs, plus o comisie de contestatii. Astfel, pe 2 aprilie 2007 au fost constituite, la Bucuresti, patru comisii pentru cite un sef serviciu fiecare. Problema este ca trei dintre aceste posturi nu s-au ocupat in aprilie 2006 si s-au mai constituit inca trei comisii pe 4 iunie. Acestor comisii le corespund tot atitea pentru contestatii. Aceasta ,,procedura’’ s-a repetat de mai multe ori, ajungindu-se ca anumiti angajati ai APIA sa faca parte din peste 60 de comisii. In acest fel, in cursul acestui an s-au organizat concursuri non-stop, desi numarul posturilor disponibile a fost infim fata de cel de anul trecut. Astfel, daca in perioada februarie-octombrie 2006 au fost organizate noua concursuri si angajate 4.670 de persoane, din noiembrie 2006 si pina in iunie 2007, pentru a mai angaja numai 330 de persoane au mai fost organizate inca 19 concursuri.
„Uneori a fost participare proasta, nu au venit oameni la concurs si a trebuit sa organizam alte concursuri. Au mai si plecat 200 de oameni pentru inlocuirea carora s-au mai organizat citeva concursuri. Asta a fost’’, a spus Sterghiu, fost director general APIA. De doua luni, acesta este directorul de audit al Agentiei, ceea ce inseamna ca verifica activitatea desfasurata de APIA in perioada in care el era director general… Pentru ca miza consta in sume frumusele de la buget pe care le bagau in buzunar, angajatii APIA s-au batut pe participarile la concursuri. „Conducerea Agentiei se intilnea intr-un birou si stabilea cine va face parte din comisiile de concurs“, a marturisit Nicolae Sterghiu. Astfel s-a ajuns ca printre „campionii“ participarilor in comisii sa se numere chiar directorii Agentiei. In acest fel, Nicolae Sterghiu a facut parte din 61 de comisii (22 in 2006 si 39 in 2007)
Mult mai modest este Marius Nechiti, fost director adjunct si actual director general, care a luat parte doar la 22 de comisii (9 in 2006 si 13 in 2007). Foarte „activi“ au fost insa Doina Gradinaru, directorul de resurse umane, cu 61 de participari (20 in 2006 si 41 in 2007), Marian Poenaru, sef serviciu, cu 48 de comisii (8 in 2006 si 40 in 2007), Marian Grigore, director de management, cu 31 de participari (5 anul trecut si 26 anul acesta), dar si Claudia Corlatescu, jurist, cu 52 de participari (doua in 2006 si 50 in 2007).

Dupa alte scandaluri legate de achizitii de ATV-uri sau barci cu motor, APIA porneste din noiembrie 2007 cu un nou director in fruntea a peste 5000 de angajati tentativa de a transfera banii europeni mult asteptati. Rezultatul , il vedem astazi: prima activitate finalizata o reprezinta functionarea unui department al cotelor de lapte transferat in bloc de la o alta agentie a Ministerului Agriiculturii… Sau performanta primelor plati la APIA: plata de catre fabricile de zahar din Romania a taxei de zahar produs in UE… adica plati de la procesatorii catre stat…

Ce este de facut…?

Debutul agriculturii pe blogul departamentelor PSD

aprilie 15, 2008

Unul dintre cele mai vaste sectoare ale economiei: Agricultura. Aceasta este poate o denumire generica, dar care ascunde in spatele ei viata a peste 8 milioane de romani ce locuiesc la tara care pot avea un trai mai bun sau mai rau decat al orasenilor. Incepem aici un forum de discutii pe diverse teme ce pot aduce idei ce vor face viata mai buna pentru unii din acesti locuitori ai satelor. Dar si pentru cei de la oras care sunt consumatori ai produselor agricole si care cheltuie din pacate un procent mai mare din veniturile lunare decat oricare alt membru al Uniunii Europene pentru a isi procura alimente.

Vom discuta pe rand despre agricultura din camp, despre cresterea animalelor, despre procesare sau despre irigatii. Serele, livezile , viile sau florile vor fi de asemenea alte teme de discutii. Pentru ca aici ne ocupam si de Dezvoltarea Rurala vom cauta sa expunem idei, propuneri sau alte teme legate de viata la tara, de azi si de maine. Cum este, ce am face noi cei din PSD , cum o dorim sa fie in anii urmatori. Dar nu oricum ci cu bani si calcule bine facute care sa ne justifice planurile de viitor.Tot pe acest blog vom comenta impreuna unele proiecte ale noastre legate de cum sa iti pornesti o afacere agricola sau sa o mentii. Pentru ca astazi mai mult ca oricand este nevoie de o dezvoltare a celor trei elemente ale cunoasterii din orice domeniu, deci si in agricultura: Cercetarea, Invatamantul si Consultanta.

Informatiile despre schimbarile actuale climatice si implicatiile acestora in viata zilnica din mediul rural pe care prea putini politicieni le evalueaza din pacate astazi ar trebui sa fie un domeniu permanent de discutii, asa cum se intampla in majoritatea tarilor din Uniunea Europeana. Si aici , evident vom discuta despre oportunitatea biocombustibililor in lume dar mai ales in Romania.Paradoxul Romaniei agricole de a avea fie ferme de subzistenta cu o vaca sau 2 porci fie ferme moderne de zeci de mii de hectare ce produc performante similare fermelor moderne din Franta sau Olanda este o alta tema de dezbatere. Sau incotro sa ne indreptam cand vorbim despre Organismele Modificate Genetic, atat de mult dezbatute de catre ecologisti. Si in antiteza despre cum nu isi valorifica Romania singurul potential agricol “ la moda” la inceputul secolului XXI: Produsele ecologice si care sunt in multe cazuri obtinute de taranii romani fara ca acestia macar sa realizeze…
Fie ca vom fi comentati sau nu, vom incerca sa expunem cat mai des idei ale Departamentului de Agricultura si Dezvoltare Rurala care se regasesc si in planurile noastre de viitor pentru a le imbunatati permanent cu cei ce se vor folosi de acest instrument de comunicare fie ca se afla la oras sau la sat.

Departamentul de Agricultura, silvicultură şi politică rurală