Archive for the ‘Turism, mediu de afaceri, IMM’ Category

Abrogarea margaretelor

mai 29, 2008

Recent, Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale a emis un ordin privind clasificarea structurilor de primire turistice care le abrogă pe cele anterioare. Nu spunem nou pentru că are puţine noutăţi.

Ca tehnică legislativă, un act normativ le abrogă pe cele anterioare numai dacă aduce schimbări substanţiale de filozofie sau de principii ale reglementării; în caz contrar se utilizează simpla modificare ori completare a actului normativ.

Şmecheria politică măruntă a ministrului Silaghi este că încearcă să creeze iluzia că a emis un act normativ fundamental în turism, pe care istoria să îl reţină că s-a întâmplat în anul de graţie 2008, anul guvernării liberale, ca şi când pînă la el n-ar fi existat nimic în acest domeniu.

Puţinele şi modestele modificări aduse, unele destul de contestate, nu cereau în nici un caz o abrogare a actelor normative anterioare. Singura raţiune a abrogării este că actele normative abrogate au fost emise de Guvernul PSD în perioada 2001-2004.

Margaretele, care simbolizau pensiunile rurale, au fost abrogate şi înlocuite cu ….. « florile »( !?) ; un simbol consacrat, precis conturat şi potrivit a fost înlocuit cu unul care invită pe cine o vrea să-i dea propriul conţinut, adică chiar împotriva sensului de standardizare al clasificării. Ce nivel de incompetenţă trebuie să atingi ca să te deranjeze margaretele !?.

Abrogarea margaretelor va rămîne un istoric punct cheie în opera legislativă a actualului guvern şi va releva întotdeauna, aproape didactic, dimensiunea lipsei de calificare în gestiunea turismului; oare, asociaţiile patronale şi profesionale au fost consultate cu seriozitate şi bună credinţă?

Reclame

Marea Neagră e în război cu Munţii Carpaţi

mai 8, 2008

În anul 2008, România europeană a marcat altfel deschiderea sezonului de vacanţe la mare.

Evenimentul, desfaşurat la hotelul President din Mangalia, în prezenţa ministrului turismului, autorităţilor locale, unor proprietari şi asociaţii din industria turistică, presei, a fost preluat şi condus în mod intempestiv de către preşedintele Traian Băsescu spre un beneficiu strict electoral.

Însoţit de candidaţii PD-L Iorguş, Onaca şi Popescu, preşedintele Băsescu a transformat totul într-un miting portocaliu cu imn şi horă de partid.

Despre turismul de litoral s-a discutat puţin, în esenţă cam atât : anul acesta o sa fie bine !?.

Totuşi, preşedintele Băsescu ne-a atras atenţia cu seriozitate că duşmanul Mării Negre româneşti nu e Marea Neagră bulgarească ci proprii noştri Munti Carpaţi. Asistenţa a rămas nedumerită căci ştia, asa cum ştim şi noi, că produsele turistice montane şi cele de litoral sunt complementare şi nu în competiţie şi constituie un avantaj pentru economiile care le au pe amândouă.

Nu ştim dacă preşedintele Băsescu va avea vreodată vreun aport pozitiv la industria turistică românească dar suntem siguri că în industria conflictelor a atins apogeul: a pus în relaţie de ostilitate Marea Neagră cu Munţii Carpaţi.

În fine, văzând atitudinea prezidenţială şi lipsa de reacţie a ministrului turismului, ne permitem să propunem concluzia că, obiectivul maxim al actualei puteri de dreapta în domeniul turismului ar trebui să sune cam aşa : « dacă nu putem să-i ajutăm, măcar să nu-i încurcăm »

Departamentul Turism– Mediu de Afaceri- IMM

Vacanţa la mare. E mai bine la bulgari ?!

mai 1, 2008

Mare parte din media românească cultivă, de câţiva ani, ideea că litoralul bulgar e mai atractiv.

N-am observat aceeaşi asiduitate altundeva în Europa; spre exemplu, presa franceză să cultive atractivitatea litoralului italian, ori cea italiană să-i cultive pe spanioli, ori italienii pe croaţi, s.a.m.d.

Nu comentăm atitudinea mediei dar remarcăm cu gravitate că aceasta constituie un fenomen asupra căruia trebuie să fim foarte, foarte atenţi; adică să-i cunoaştem cauzele şi, mai ales, să pregătim reacţiile.

Poate acest fenomen se datorează unei promovări comerciale mai agresive, atractivitatea bulgarească ţinând mai mult de imagine (inclusiv de nivelul finanţării ei) decit de realitate; poate chiar realitatea însuşi e mai atractivă; poate şi una şi alta.

Punând întrebările altfel, lucrurile pot deveni mai evidente. Poate actorii români ai turismului de litoral (Guvern, Autoritatea Naţională pentru Turism, Autorităţi Locale, Actorii Privaţi şi Asociaţiile lor) neglijează prea mult rolul promovării deşi se pot bizui pe realităţi solide; poate neglijează chiar modernizarea şi competitivitatea litoralului însuşi; poate şi una şi alta.

Cum, necum, e cert ca vocea litoralului bulgar se aude, prea ades, mai bine decât vocea litoralului românesc, în România. Cum, necum, e cert că, prea ades, litoralul românesc e în defensivă şi noi toţi suntem datori să dăm răspunsuri şi soluţii.

Cristos a înviat !

Departamentul Turism, mediu de afaceri, IMM

Brandul de ţară nu ţine loc de ţară

aprilie 22, 2008

De câteva zile Autoritatea Naţională pentru Turism are o dilemă majoră: nu ştie cine o să plătească salvamarii în acest sezon.

Ţinând seama de nivelul de competenţă al persoanelor care populează conducerea actuală a ANT, înţelegem că problema salvamarilor le pare una extrem de dificilă.

Pe de altă parte, la acest nivel de competenţă era firesc ca Programul de Guvernare de dreapta, secţiunea turism, să aibă în cap de listă : ,,construcţia brandului de tară,,(sic !).

În esenţă un brand este un simbol cu valoare de promovare a unei realităţi (un set de produse şi servicii turistice naţionale, reprezentative, în cazul nostru).

În mod natural trebuie mai întâi să-ţi propui dezvoltarea şi modernizarea unei realităţi şi mai apoi imaginea ei şi nu invers ; producţia de simboluri nu poate ţine loc de producţie de realităţi.

Ca atare, una din două : ori actualul guvern nu ştie ce e acela un brand ori îşi propune să trăiască numai din producţia de imagini.

Cred că aceasta este una din acele întrebări cu ambele răspunsuri corecte si naşte o a treia: cine se ocupă totuşi de dezvoltarea turismului ?

De aceea atâta vreme cât guvernul va păstra actualul grad de competenţă în gestiunea industriei naţionale a turismului el nu va putea depăşi nivelul groaznicei dileme: cum şi cine plăteşte salvamarii?

Departamentul Turism, Mediu de Afaceri, IMM

Noua Camera de Comert si Industrie a Romaniei – gaura neagra a mediului de afaceri romanesc

aprilie 17, 2008

Dupa aparitia triumfala in decembrie 2007 a noii legi a Camerelor de Comert, au existat sperante ca in sfarsit, dupa multe framantari interne, oamenii de afaceri din Romania vor avea la indemana un instrument de lucru modern si vor putea deveni prin intermediul Camerei de Comert si Industrie a Romaniei (CCIR) un partener de dialog serios si de luat in seama de catre autoritatile publice locale, nationale si internationale. Din pacate, in foarte scurt timp, sperantele s-au dovedit a fi total neintemeiate si dupa instalarea la conducerea CCIR a noii echipe in frunte cu vesnicul aspirant la presedintie, Mihai Mihailovici Vlasov. In numai trei luni de zile acesta a ,, reusit,, ca tot ce mai ramasese profesional in CCIR sa dispara cu desavarsire si sa fie inlocuit numai cu activitati logistice.

Investitiile ,,strategice,, in steaguri de matase, steme multicolore, tablouri si vaze de flori, carti de vizita si carti de onoare din piele de import, uniforme pentru secretare si soferi, inscriptionari de autovehicole, constituie pricipala preocupare a presedintelui Vlasov. Pentru completarea tabloului de ,,realizari,, trebuie mentionate, intreruperea oricaror relatii cu entitatile Uniunii Europene pe linie camerala (Eurochambre) cu Camera de Comert Internationala de la Paris, cu Asociatia Camerelor din Balcani si cu camerele de comert bilaterale, etc. Si pentru a da o lovitura in plus unui sistem cameral si asa la limita supravietuirii noua conducere a CCIR a dat nastere unei noi camere de comert in Bucuresti, ambele cu acelasi sediu si aceeasi adresa, pentru a crea confuzie si a satisface niste orgolii total neproductive nascute din dorinta de a ,,plati,,voturile primite. Nu intamplator tot mai multi oamnei de afaceri romani si straini, reprezentanti ai corpului diplomatic si ai diverselor foruri europene au ajuns la concluzia ca in ineriorul CCIR s-a impus politicul iar obiectivul real al asa zisei ,,schimbari,, este patrimoniul Camerei Nationale si nicidecum prezentul si viitorul mediului de afaceri romanesc in noul context european.

Departamentul turism, mediu de afaceri, IMM

PSD propune înfiinţarea unei Şcoli naţionale de turism

aprilie 16, 2008

„Turismul – prioritate a economiei naţionale” este una din dimensiunile cele mai importante ale viitoarei guvernări PSD.Turismul românesc reprezintă o şansă pentru dezvoltarea economică a ţării, care poate pune în valoare resurse naturale unice aflate într-o inexplicabilă „adormire”.Un element esenţial pentru relansarea turismului din România îl reprezintă profesionalizarea forţei de muncă ocupată în acest sector de activitate. Calitatea serviciilor este fenomenul cel mai important într-o piaţă turistică în care oferta este de 7-8 ori mai mare decât cererea. Pregătirea forţei de muncă în domeniul turismului are nevoie de elaborarea unui concept românesc operaţionalizat pe specificul zonelor turistice din România.

PSD propune înfiinţarea unei Şcoli naţionale de turism, ca un pilon instituţional fundamental pentru relansarea turismului românesc care să răspundă nevoilor de pregătire profesională la standardele cele mai ridicate.Această instituţie va asigura pregătirea profesională iniţială şi continuă şi va avea filiale în toate regiunile turistice: litoral, deltă, munte, balneo. Se va insista şi pe pregătirea forţei de muncă specializate în domeniile turismului cultural şi agrementului.Şcoala Naţională de Turism va asigura un sistem de învăţământ modern, va contribui la stabilitatea forţei de muncă şi a carierelor, creşterea capacităţii de a înţelege şi adopta tendinţele prezente în turismul internaţional, creşterea capacităţii de inovare şi, în final, o destinaţie turistică tot mai atractivă – România.

Senator Otilian Neagoe
Şeful Departamentului de Turism, Mediu de Afaceri, IMM